Ou' sont les neiges d'antzartz...?

Constat ca suntem o natiune ( sau de fapt o populatie fiindca s-a dorit sa nu mai fim un popor greu de controlat ) grasa.
Grasa in sine, ca idei, ca persoane, ca initiativa.
Ne repezim gramada sa cumparam o tigaie fiindca e " la promotie", ne indopam copiii cu McDonalds, si alte otravuri din supermarket, ne batem cu pumnii in piept ca se reduc locurile de munca in schimb nu facem nimic la serviciu fiindca suntem la stat nu? ( la stat lucrez si eu, insa fac lucrurile sa se intample dupa 15 ani de lucru in sistem privat )
Sunt la mare acum si ma uit dupa copii nostri care au deja 30 de kilograme la 6-7 ani, parintii bat bine catre 140 de kilograme si sunt mandri de odraslele lor "bine crescute"!
Oricat m-am uitat pe plaja dupa o silfida nu am vazut in 7 zile decat tone de carnuri tremurand in calea catre dozatorul de bere, congelatorul de inghetata sau chioscul patiserului.
Abia mai apoi am realizat ca de fapt silfidele noastre nu mai fac plaja de mult in romanica ci ori in Grecia, ori in Cipru, ori in Italia...Spania...
Vorba neamtului: ou sont les neiges d'antartz?

Alba ca zapada

Ca sa ma tratez de concedita acuta mi-am luat familionul in limuzina si hai la mare.

Am parcurs cu incantare cei 1oo de kilometri de autostrada alocati apoi am intrat in masa de biliard obisnuita, unul la stanga, unul la dreapta, altul intoarce cu efect, vezi ca ricoseaza un pieton din manta, carambol...

Ajuns la hotel cer o camera cu umbra si bineinteles ca mi se da o camera  la ultimul etaj cu vederea catre un camp superb...dar cu umbra.

Boon, hai sa ne acomodam...ei, adicatelea nevasta si ala micu', ei fiind mai ponei s-au acomodat imediat, eu la 0,1 tone si 1,92 metri inca aveam probleme: la baie chiuveta era un pic mai mare decat causul palmelor mele, televizorul din camera a trebuit sa-l pornesc de la telecomanda ( de marime normala ) ca sa-mi dau seama unde e, frigiderul promis era de fapt racitor care la randul lui s-a dovedit a fi de fapt un "racoritor", am mutat mobila din camera timp de 20 de minute ca sa-mi pot face un pic de "spatiu vital" ( vezi Mein Kampf ), am instalat laptopul pe balcon, ca mai apoi sa ma scarpin in cap sa-mi dau seama unde o sa incap si eu intr-un spatiu de 1/1,5 metri patrati unde deja sarma de rufe a nevestii era plina.
Bun zic, asta e, de banii astia asa de mare e jacuzzi-ul, vine seara, hai la soomn.
Eeeei cand am vazut ca trebuie sa atarn cu picioarele printre ( mare noroc ) gratiile patului vreo 20 de centimetri am zis ca sunt Alba ca zapada si am nimerit casa piticilor!
Ceea ce va doresc si dumneavoastra!

Cado'!

Acum cațiva ani buni aparea pe un canal ( desființat dealtfel ) un italian ce vindea împreună cu o românică d' a noastra nește argintăreli dubioase, ori la fiecare prezentare spunea: și acest inel...cado'!
Cam în aceeași perioadă răspundeam de destinele a 200 de amărâți de la abatorul splai București și faceam cu sârg naveta ( de aia a explodat și Challenger-ul , l-a blestemat lumea : ardeo-ar focul de navetă! ) la bucurești, ( bucureștenilor nu vă suparați ca scriu cu literă mică numele orașului vostru însă bucureștiul e un oraș plin de oameni, singuri. )
Eeei dragii mei, se gasește cineva așa bun la inimă încât sa ma încerce: nu vrei un ciobănesc mioritic?
Gura mea cea spartă apucă să aprobe pâna când semnalul trimis de urechi catre ( recunosc, ușoare urme ) creier să compileze ce și cum.
Deci da.
Hmmm....în noaptea aia l-am ținutără pe balcon, ( stăteam în Galați și faceam naveta către bucurești și inapoi ), pfff...mi-a mâncat ficusul...
Dimineață mă pregatesc, iau javra subsuoară ( 3 luni, 20 de kilo ce crezi? ) o instalez pe bancheta din spate de la dispero ( așa botezasem Espero, mașina mea) și hai catre capitală.
Pe la Brăila pune diiiitaaamai botul pe umărul meu stâng... eu impresionat de dovada de iubire necondiționată ( fă o probă, închide în portbabajul mașinii nevasta sau câinele și vezi cine te iubește după 2 ore ) emoționat îl întreb: aer domlu?
Iau drept accept limba lui de 30 de centimetri care-mi fâlfâia drept eșarfă și deschid geamul, și în secunda doi mă trezesc cu diiittaaamai voma în poală la 120 de kilometri pe oră!
Nu știu cum am oprit, eram între două camioane...
Deci : "Cado!""

PECO CHANNEL

Hmmm...iar merg cu vapori de motorina, ceasul de la bord imi arata ca mai am de mers 30 de kilometri, offff, hai la Peco.
Opresc pe "scumpa" langa pompa (intre noi fie vorba, masina e mai ascultatoare decat nevasta, masinii-i zici ia-o la dreapta o ia la dreapta, cu nevasta poti avea surprize iar cheltuielile de intretinere sunt incomparabile, una e sa schimbi uleiul si filtrele o data pe luna si alta e sa auzi mereu metal pe metal: factura cutare, faianta, mobila, perdele, iar avem nunta, nu am cu ce sa ma imbrac, concediu...) si zic lucratorului de la pompa: de 50 de lei plinul!
Imi pare rau ca nu am avut un amic cu mine sa faca o fotografie lucratorului de la Peco.
Avea niste carii taaare frumoase:))
Incepe sa puna motorina si-l iau la intrebari: mai baieti voi ati schimbat pompele?
-De ce sefu'?
-Pai i-a uite ce iute merge, zici ca-i ventilator! Acu” 2 ani

 mergea mai incet!

Stupoare...nu stie ce sa raspunda.
In ritmul asta in 2-3 ani, noi barbatii vom ajunge sa mergem la Peco sa cumparam doua picaturi de benzina cu care sa ne tamponam dupa ureche iar prietenii vor mirosi efluviile lasate de tine in urma si vor intreba verzi la fata mancati de invidie: ai mostenit pe cineva ai? Mirosi a benzina!

Amaraciune...

Am fost azi la tara, am facut niste chiuftelute picante care merg la fix cu un rose de Dealu Mare, nevasta-mea a "compus" niste ardei umpluti beeeleea, si dat fiind ca azi se implineau 22 de ani de cand a murit zeul meu am plecat catre o vecina in varsta cu o papornita cu de toate: ardei umpluti, chiuftele (stiu ca se zice chiftele dar imi place cum suna), cateva eugenii democrate ( d'alea ambalate cate doua separat intr-o tipla fitoasa), o felie generoasa de pepene...d'astea.
Am intrat in curte, ma latra din spatele curtii un caine jigarit caruia-i curgeau petice de blana la fiecare clampanit amenintator ( credea el) din dinti.
Curtea era surprinzator de bine ingrijita, casuta batraneasca e adevarat dar curata, proaspat spoita cu var, florile erau la ele acasa acolo intr-o simfonie de culori...ce sa mai, casuta din povesti.
Intru in casa si strig: tanti Ioana?
O vad in pat tocmai in fundul casei cum se ridica in capul oaselor si raspunde: tu esti Vali maica?
Da bre, uite azi se implinesc 22 de ani de cand a murit tata si ti-am adus cate ceva, matale ce mai faci?
Uite Vali maica ma hodineam nitel ca am picioarele astea zici ca sunt putrezite de la genuche in jos, mi-e si frica sa ies mai departe de poarta sa nu pat vreun necaz.
Acu' cand ai venit am auzit cainele si am crezut ca au venit.
Cine bre?
Fata mea vine din Italea sa ma vaza, vine cu nepotii maica!
Cand spunea asta i se lumina fata pe masura ce vorbea...
...pai cred ca o fi intarziat la aeroport mamaie, e aglomeratie mare acolo...
Aaaa, nu maica, sunt veniti de 3 zile dar sunt inca la oras.
....
Aaaa...asta...a! (ideea salvatoare) mamaie cred ca s-au oprit la balci, doar la noi e balci de Sanpetru si a zis sa-i dea si p'aia mici in comedii ca poate n-au vazut in Italia...
Nu maica au zis ca nu au cu ce masina sa vie da' vine!
Ce sa-i mai zic, dau sa ies spre poarta si-mi zice: stai usor maica sa vaz si io pe unde calc.
Ma uit mai atent la ea si-i vad ochii albiti de cataracta, mariti monstruos ( ei pana acum decat faceam cu mana din goana masinii...) de o pereche de ochelari carpiti cu un elastic ingalbenit de vreme si cu nodul in gat imi iau ramas bun: ne vedem sanatosi tanti Ioana!
Apai maica acu' daca tot am iesit la poarta raman sa ma uit de copiii astia...
.....
Pe seara am ajuns in oras, prin centru nevasta-mea ma strange de brat: uite-o pe fata lui tanti Ioana!
Era la o terasa de vorba cu doua prietene,  cotcodacitul ei se auzea cale de o posta iar copii prestau cu rolele printre platani.
Din zbor am prins decat vreo 3 cuvinte:
-La baba? Ce sa faca acolo copii mei fara internet?

Am ramas in minte cu imaginea "babei" cu ochii albiti cautand in zadar in praful ulitei dupa fata si nepoti...

Consum

Cănd eram mic îmi era frică de întunerec, acum cand văd factura de la curent  îmi e frică de lumină!!

O știi p'aia cu covorul roșu?

Pentru cei care sunt nelamuriti despre titlu: era acum vreo 300 de ani pe cand eram tanar un banc tampit- o stii p'aia cu cocosu' rosu? Si se repeta la nesfarsit.
Iubite cetitoriule, în copilarie aveam în cameră un  covor roșu cu niște melci sintetici încurcați rrău.
Mai apoi a migrat la bucătărie, a revenit în ochii mei pe terasa casei, apoi a ajuns undeva la "reformă"'
adicatelea undeva ascuns de razele soarelui unde a adastat vreo 10 anisori.
Azi am ajuns la țară cu multe scopuri in caciulă însă rând pe rând s-au înmuiatără  prioritatile, nevasta mea "cu factura" ma imbie: avem si noi un covor de spalat, nu-l  ...tu?
Am vazut rosu in fata ochilor!
Ma urmareste covorul asta ca un vis urat!

METAMORFOZA

— Lino, zice domnul, întinzănd slujnicei o piesă de cinci lei, eu am sunat. Na, du-te la tutungerie Știi unde e tutungeria?
Lina se gândește. Nu prea știe. Domnul explică:
— În tărg peste drum de cofetaria aia mare, Lina și-a adus aminte și face “Aha!”
— Să te duci acolo si să-mi cumperi un pachet de țigări Intim-club.
Intim-club.
Și fiindcă Lina abia de trei zile e venită de la țară, domnul o
întreabă:
— O sa ții minte, ori sa-ți scriu pe hârtie?
Dar Lina vrea sa dovedească domnului ca e fată deșteaptă. Nu primește să-i scrie.
— Las’ ca țin minte. Zic pană acolo: intinclup.
Și se duce in odaia slugilor sa-și puie basmaua în cap, că nu face să se ducă în târg cu capul gol. Pe când se gătește în oglindă, îi pare rău ca n-a îndrăznit sa ceară cucoanei să-i dea șapte lei din leafă, ca să-și ia o pereche de pantofi dar mâine dimineață neapărat o sa-i ceară,  șade rău cu picioarele goale jupaneasa la boieri șapte lei
nu e lucru mare.
Și Lina pleacă zicând până la poartă: “Intinplug intinplug intinplug”
Când deschide poarta, dă cu ochii de un cal balan, care de vreo doua zile umbla singur de pripas p-aici pe uliță. Ieri, fiind poarta deschisă, a intrat în grădină și s-a supărat domnul foc, ca i-a stricat niște flori.
“Al cui naibii o fi?” se gândește Lina, uitându-se în dreapta si în stânga; si nevăzând pe nimeni, pune mâna pe o piatră și-l gonește:
— Dii! gloabă, manca-te-ar lupii!
Apoi, dupa ce calul s-a depărtat, se-ntoarce și o pornește spre târg, zicând cu grijă, ca să nu uite:“Intimpliu intimpliu intimpliu.”
În colțul uliței, la Mihăescu, lucrează niște zidari la soclul casei. Unul dintre ei, vazând-o trecând, îi zice cu bunătate, facând cu ochiul tovarasilor:
— Draga, ti s-a descheiat pantoful.
E de crezut ca Lina ar fi primit mai bucuros o palmă, decât această batjocura, care arde la inimă. Așa se explică violența raspunsului ei, din care nu se poate transcrie decât sfarșitul:
— bata-te Dumnezeu, de pârlit, că nu-îi vezi de treabă!
Dar aducându-și aminte de țigarile domnului, pe când zidarii râd de se prăpădesc, Lina grabește pasul, zicănd mereu in gând: “Iplinitiu iplinitiu iplinitiu”
Când să treacă prin dreptul hanului lui Tascu, iese în goana mare din gang, fără veste, un poștalion mânat de un băietan. Ca prin minune scapă Lina necălcată, și tot băiatul întâi cu gura mare:
— Chioara naibii!
N-are dreptate Lina să se indigneze? Cum era sa vadă ea prin zid că iese el prin gang! Așa se iese din gang? În goana mare?
— Ptiu! traăsni-te-ar Dumnezeu si Maica Precista de nebun! zice ea ca încheiere și pleacă explicând unei femei cum era cât p-aci s-o omoare.
Femeia poveșteste ca tocmai, dar tocmai așa i s-a întâmplat și ei săptamana trecută, “tot cu ticălosul ăsta de băiat”; ba înca ea de spaima a scăpat din mâna un clondir, care s-a făcut țăndări; că și pe madama lui Iosif tinichigiul era s-o omoare intr-o zi.
Iaca și tutungeria. Lina, care, în tot timpul cât i-a povestit femeia pațania ei și a lui madam Iosif, n-a încetat de a repeta in gând cu mare sfințenie numele țigărilor, intră cu încredere și, întinzând piesa de 2  lei, cere deslușit:
— Să-mi dai un pachet de tutun iflingiu.
— De care? întreaba tutungiul întinzand urechea peste tejghea.
Lina, vazandu-l bătrân, crede ca e surd și-i strigă:
— Tutun iflingiu.
Tutungiul se uită la ea cu bagare de seamă. Nu cumva e nebuna?
Apoi îi respinge piesa îndărăt:
— Nu se gasește.
Dar Lina staruie și, crezând ca tot n-a priceput, îi silabisește răcnind:
— Tu-tun i-flin-giu.
Tutungiul, scos din răbdări, strigă și el:
— N-auzi că nu e? Ieși afară! Ce țipi așa?
Lina se întoarce repede acasă pe altă uliță, ca sa nu mai dea ochii cu zidarii. Ajunsă in odaie, întinde banii si zice domnului cu un accent de mare parere de rău.
— Nu mai are.
— Cum nu mai are? întreaba domnul mirat. Cum ai cerut?
— Așa cum mi-ai spus dumneata: tutun aflangiu!!

de Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti

. .......................................................................... Acum o saptamana il trimet pe piciu'la "fete"în sat : -ia-mi si mie 4 becuri de 100 de wați. Iese ușurel din curte, afară-l aștepta amicul lui , ma aburc peste gard și aud: sa-mi ții și mie minte pana la magazin: 4 becuri de 100 de wați! Bineințeles ca au venit cu 3 becuri de 60 de wați, însa gestul contează așa-i? Update: Azi 1 iunie , ziua copilului, piciul se duce la ma-sa și zice: îmi dai și mie un leu să-mi iau o înghețată de ziua copilului? Mă-sa încurcată în ale gospodariei numai de el nu-i ardea, /n-am! Pleacă piciul înapoi în sat, ochește într-o gospodărie niște trandafiri și-l pune pe Laur amicul lui de la țară să sară gardul, să rupă trandafirii și să-i aducă. Vine apoi la mumă-sa: ia uite mami! Ăștia sunt pentru tine de ziua copilului! -Acum îmi dai un leu? Na! Ce poți să mai zici? Ia 2 lei, pentru fiecare câte unul. Pleacă amandoi. Pe drum: ai văzut? Ți-am zis eu ca așa merge?

Nisperia

Am doi prieteni pe care ma pot baza oricând,  stau peste drum de mine, unul e aproape viu ...celălalt a murit pe 28 februarie.
I-am zis lui Fred(prietenul care a murit puțin) : tati, adu-mi și mie ceva plante din Espagna lu' matale bre!
Ei, mi-a adus!
O nisperia ( îmi aduce aminte de penultima mașină) Espero căreia îi spuneam Dispero.
Fred a murit puțin, planta lui care creștea fantastic pâna atunci s-a uscat in 2 zile.
Ei , azi m-am uitat la copăcel...bre!
ARE MUGURI!!! 

Te uita bamporu' cum piere!

Azi eram pe faleza la Galati cu piciu', cand vede ditamai bamporu!
Zice: aaa, vreau si eu unul tati!
Contemplu timp de cateva minute bune cum trece pe langa noi ditamai "utilajul"...
Al mic: vreau si eu unul!
-eu/ piciule! iti dai seama cata apa tre' sa punem in curte?!!!

Greu de cap

Azi taman ce terminasem de scris un docoment când deodată flic, se stinge ecranul şi vad cum îmi face cu mâna a desparţire iremediabilă docomentul meu...
Aud în surdină cum porneşte generatorul unitaţii, iaraşi flic şi contemplu ecranul albastru al calculatorului...
Pun mâna pe telefon şi sun pe şeful de zonă de la Electrica:
-aşa şi pe dincolo, ...spital, ...curent...
-(flegmatic) ăăă, asta, e nevoie mare?
-...mnnu zic eu cu jumătate de gură, decăt ca aveam chirurgul cu cuţitul în burta unui pacient da' văd că nu se vaită, a ieşit pe bancă la o ţigare.
-... (aiurit) ..cine domle, pacientu'?
-nu "domle" chirurgul!
...pauză, (nu mai rabd)
-beeei n-auzi că-mi trebuie curent la spital?
-(bombănind) 'ai bre ca matale te ţii de goange, in 2 minute ai curent.
Aşaaa, acum sa scriu de la cap docomentul...

La "fete"

Plec vineri seara la țară, sa fac țuica și alte asemenea.
Sămbata dimineața ăl mic ma interpelează (era cu amicul  lui de acolo, Laur, eu prestam la cazane), auzi tati?
-(maria ta cetitoriule, am uitat sa-ți precizez: la țară avem decăt 2 magazine , unul mai slabuț, iar celalalt mai complet, adicătelea are mai multe articole)
Astfel că cel cu mai multe trebi în inventar se numește "la fete", dat fiind ca acolo vănd pe rand 2 vănzatoare.
-Ei?
-Vreau și eu un leu!
-Pe"nce?
-Iete mă duc și eu cu Laur "la fete"!
-Eu cu gura căscată...: măi baiete...1 leu?
-Atât!
.....
-Ia dă-mi și mie adresa!!!

BAIA!

M-am apucat să fac o baie la țară.
Doaamne ce greu, am dărâmat  doi ziduri ca sa obțin un peret?
Mrrrrrr, așa face spatele meu bre!
Mută aia, sparge dincolo, și du tati 326 de roabe cu pământ...
Dupa atâtea așa și pe dincolo, realizez că baia e de fapt pentru moi.
Acum după ce am terminat prima parte ma gândesc la cei urât mirositori din viața mea și le dau dreptate:
e greu să faci o baie bre!!!!

Strategie

Azi am scris cu piciu'...
E grele breeee....O auzeam pe maica-sa bombanindu-l  competent , că, de, știe limba română la fel ca mine.
Azi a fost ceva special, eram cu chef, și...
ai, piciu, scriem?
Miaauu, miorlauuu...știi cum e, ai trecut prin asta:))
Eeei, piciule, î, se face ca o linie cu o căciula pe cap, pricepi?
Daaaaa!, nu mă mai sâcâi!
Ok, te las, vezi ca trebuie așa facute, cum le-am facut eu pe primele trei.
Daaa!Știuuu!
Atunci de ce faci numai oale și crătiți?
Aaașa e, am greșit.
Am început să glumesc cu el apropo de ceea ce scria și era tot un râs la noi, se uita și zicea-hmmm asta e strâmbă, așa-i?
Mare lucru bre să știi să vorbești cu omu"...

Și-am plecat la Timișoaraaa...

Mai nou, tot umblând prin măruntaiele calculatoriului, am descoperit ca mai am un frate.
Nu de sânge ci de minte.Un nesuferit care atunci când deschid gura zice: aaa, știu ce vrei sa spui!
Mrrrr....De fel e din Timișoara, de aici și titlul, un hâtru și două jumatați, pdl-ist de felul lui dar, eh, nimeni nu e perfect.
De mult nu am mai avut o asemenea experiență intelectuală, acțiunea mea să fie imediat contracarată cu o reacțiune de aceeași intensitate.(parcă asta era ceva cu Arhimede??)
Oricum sunt încântat și abia aștept să ajung la Timișoara anul ăsta, cred ca o să mai învăț câte ceva.:))

La revedere prietene...

A trecut prea devreme la cele veşnice prietenul, colegul, vecinul, amicul nostru, "Neamţul"  ALFRED TECLES. 

Nu se poate întelege cât de grea este despartirea decât atunci când cel drag pleacă de lângă noi. Îl cauţi si nu-l gaseşti,  îl strigi şi nu te mai aude,  îl aştepti si nu mai vine.

 Ne ramâne doar amintirea şi un dor nestins în inimă!

….ai fost prietenul meu bun,  ne spuneam of-urile,…faceai orice pentru mine,  la fel si eu ( poate mai puţin...) ,…la necaz mi-ai fost aproape,  la fel si la bucurii… ai ştiut să imi ajungi la inimă….., despărţirea aceasta doare, …rămân doar amintirile ce mereu le voi avea proaspete în minte… 

Ai fost prea bun ,  prea sincer,  prea curat,…timid, ..simţit..., inteligent….,  de ce ai plecat bunule?

….nici macar nu am apucat sa ne luam rămas-bun…

….cu lacrimi in ochi si cu durere in suflet……Nu o sa te uit niciodata!!!!….DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA IN PACE!!!

Nașu''

Am cununat o pereche de tineri, sâmbata trecută a fost cununia ,ieri i-am scos la biserică, sub pulpana popii ei faceau planul cum sa-i innoade sireturile ....
La sfarsit popa intreaba: ăsta mic, (al meu, cel adoptat) are slujba facuta?
Eu-ce slujbă părinte, l-am botezat, are meremeturile făcute!
Nu bre! Slujba de adopție?
...mmmnnu?
5 minute a durat, la sfârșit popa m-a pus de am cetit din cartea lui: astfel fiule astăzi te-am născut!
M-i s-a pus un nod in gât, lacrimi in ochi, am pus un genunchi jos...si am zis...
Ăla mic e satisfăcut acum, mă intrebase acum vre-un an : tati așa-i ca tu m-ai născut??

Frezor

Veneam catre Mizil cu mintea vâjaind de ceea ce aveam de facut a doua zi, ca prin vis vad un braț care se agita in fața parbrizului...frână.

-Hai sus.

Pe drum î-i dezleg limba: și?

Păi sa vedeți ca ....

Ma chinui de vre 3 luni sa-mi gasesc de lucru, sunt inebunit, nu mai pot...

Eu-da'ce stii sa faci bre?, schimb viteza si ma uit de vreun nebun in spatele meu.

Pai frezor, strungar, lacatus...

Cum adica? Cu calificarile astea nu ai gasit de lucru?

-da bre , dar eu sunt puscarias....am facut o prostie si nu ma angajeaza nimeni...

hmmmm....

ajungem, -auzi ?

maine te prezinti la mine la lucru.

-a inceput omul sa planga...bre... am fost la 3 biserici sa pun acatiste....

eu am plecat din fabrica aceea, omul a ramas ...

Steaua mea...

Mai piciule, hai sa merem o fuga pana la supermagazin sa luam niste apa minerala-uaaauu mamiii, vezi ca am plecat cu tati sa luam apa!
Pe drum: stii tati, o fata ma iubeste!
-Zzzau? Ce fata bre? O fata, Ruxi o cheama!
-Si (il trag in continuare de limba) ce zice?
-Mi-a zis ca ma iubeste si am intepenit!!!
( nu pot descrie vantul care suiera prin gura mea larg cascata...are 7 ani bre !)
Mai facem doi pasi si zice:
-Stii ceva? Tu esti steaua mea!
Inghit in sec ( ce dumnezeu puteam sa-i raspund???!) si zic aaaa, asta...mnda, asa o fi ...

POVESTE

O...POVESTE


Într-un sat, o vacă grasă,
Cum sunt vacile tâmpite,
Dar frumoasă şi lăptoasă,
S-a gândit să se mărite.

Boii, de la mic la mare,
Au venit cu tot belşugul,
Toţi voiau să se însoare,
Că-s deprinşi să tragă jugul.

Vaca, însă ,ca o fată,
Cu avere şi trusou,
Îi respinge îngâmfată :
„Cum să mă mărit c-un bou ?”

”E un cal prin curţi vecine,
Care pătimaş mă strânge,
El e genul meu, tip bine,
Armăsar sadea, pur- sânge !”

Vaca, tot făcându-i curte,
Îşi atinse idealul,
După tratative scurte,
S-a căsătorit cu calul.

„Ah, ce şansă pe mireasă !”
Comenta în pom o cioară,
„El - aristocrat de rasă.
Ea - o biată pierde-vară.”

Dar curând , ce tragedie !
Vaca se certă cu calul,
Pân'departe-n deal la vie,
S-auzea întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,
Vaca-n fiecare noapte,
Se plimba făcând pe vampa,
Cu ispitele-i de lapte.

Ba , mai mult, se întâmplase,
Ca jucând pe îndrăgostita,
Calul, furios, îi trase ,
Două palme cu copita !

Şi atunci, cu dezolare,
Vaca prinse a pricepe,
Cum că soţul ei mai are,
Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, îşi zise,
Îl dau dracului de cal.
Şi-ntr-o seară părăsise,
Domiciliul conjugal.

Slabă, galbenă,uscată ,
De necazuri şi nevoi,
Vaca noastră, resemnată,
Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin şi jale,
Vaca multe a-nvăţat.
Primul bou ieşit în cale,
Îl acceptă de bărbat.

Nunta lor a fost vestită,
Că s-a dus prin văi ecoul,
„Ce pereche potrivită !
Vaca noastră şi cu boul.”

Ea comandă , el ascultă.
El cu munca , ea tapaj.
Este, fără vorbă multă,
Tipul clasic de menaj.

Totuşi, vaca ( ne şopteşte,
un măgar) , c-aşa-i măgarul,
Prin păduri mai zăboveşte,
Uneori cu armăsarul.

Dar, eu cred că-i calomnie,
Măgăria ce ne-o spune.
Totul e , că-n căsnicie,
Treaba merge de minune.

Vaca poate, ştie satul,
Chiar şi grajdul să-l răstoarne.
Boul nu-i decât bărbatul.
Ca dovadă, poartă coarne !

Şi aşa, trec ani şi ani,
Şi precum am prins de ştire,
Au făcut şi trei juncani,
Şi trăiesc în fericire.

În povestea mea , de faţă ,
Nu e nici un lucru nou,
Pentru orişicare vacă,
Soţul ideal e-un BOU ...

becali

Incet incet observ ca lumea asta pierde din ce in ce mai multi oameni buni, de calitate si se inchina la nonvalori precum becali , guta, sau ...ma rog, lista e lunga.
Dupa marea inghesuiala din '89 ( nu cred ca ati sesizat dar ei au fost cinstiti, au spus atunci destul de clar, noi nu am inteles: vom face o lume noua! NOUA, nu voua!!!!)  observ ca valorile nu mai sunt aceleasi, mergeam la un moment dat in spatele unor pici (pe timpul cand stateam la Galati)  si ascultam involuntar ce vorbeau intre ei , unul spunea: cand o sa ma fac mare ma fac doctor ca tata, (doaaamne , ma gandesc, incep sa apara semne de normalitate in tara asta!!) celalalt '' da insa replica: du-te bai d''aici, ma fac fotbalist sa am bani ca Mutu si becali.
Iata ca intre timp, prinsi cu lumestile treburi nu vedem cum pleaca dintre noi oameni care ne-au influentat in bine copilaria sau viata.
Tu, tu de cate ori te-ai gandit la asta?
...pariez ca cel putin o data pe zi...

TATA

M-am ferit mereu de subiectul ăsta, tatăl meu a fost și este idolul meu, felul lui de a fi ( la înmormântarea lui s-a ținut un discurs de către directorii fabricii,  unde s-a spus că nu a fost un om, ci un tip, un tip de urmat.), de a se comporta în societate, ca un adevarat domn deși era venit de la țară, avea un bun simț extraordinar, te simțea de la o poștă când îl mințeai...
Eram tanâr, nu știam de unde si cu ce se manâncă, mulți au profitat de asta: dom'le ce prieten bun eram eu cu tata lu' matale...
Care țepe am luat pe tema asta...
Eram la birou la fabrica de lapte, aud o masină oprindu-se, mă scol din scaun să vad cine a venit, prin perdea il vad pe omu':  unde e copilu' asta?....
Aveam 21 de ani...
Apoi intr-o noapte sunt chemat de urgență la fabrică...
Am fugit ca un nebun (deși bausem in seara aia) la Ploiești cu el, întai am trecut pe la spitalul local...mi-au dat înca un om dupa mine, care habar nu avea pe ce lume traiește..., nici acum nu știu ce era cu el, de ce a mers după mine...
Am ajuns la "JUDEȚEAN" mitraliez medicul de gardă cu ce si cum  și medicul de gardă imi zice: a băut, acum sa se distreze....
Nu l-a impresionat, probabil ca daca veneam cu un câine lovit de masină începea sa plangă!!!!
Am încercat disperat sa-i ofer orice!
Tata nu mai e...

Un alt fel de a negocia

V-am impuiat capul cu amicul meu care asa si pe dincolo, cu motociclistii cu...
Mai nou amicul meu a descoperit ca-i place masajul rrrrrau!
Astfel ca in fiecare zi dupa orele 16.00 cheama la sediul firmei lui un maseur.
Maseur, nu maseuza , asa am fost si eu tentat sa intreb prima data insa mi-am adus aminte ca sotia lui lucreaza cu el in aceeasi firma asa ca maseuza iese din schema:)
Eeeei dragiii mosului, iata ca vine maseurul: sefu- merem?
-Merem, in timp ce coborau scarile urca cineva: dom'lu?...
Da. Eu. Stiti am si eu o oferta...
-hai cu mine.../hai?
Dom'lu se asaza confortabil pe masa de masaj si maseurul dai si dai si au! acolo  aaaaah, acolo la omoplat, mrrrrrhhhh, aaarrrrgh, ce ofeeheerta au! ma doare mai! ziceai ca ai?
-ofertantul incepe timid sa-i prezinte avantajele afacerii vizibil perturbat de faptul ca amicul meu era in boxeri si i se presta masaj...
se termina masajul, amicul meu trage boxerii catre subsuori iar omul care-i prezenta oferta-i zice: de fapt sotiile noastre se cunosc ceva mai bine...
??cum adica?
-pai sotia mea e diriginta fiului dumneavoastra....

Scriu deci exist.

Inca mai scriu, deci unicul nerv care viseaza de unul singur in mansarda mea functioneaza.
Am inceput mai timid sa-mi descriu intamplarile, una cate una, apoi am realizat ca am o gramada de lucruri pe care ( de fapt cam asta e rolul blogului meu  ) sa le stie si baietii mei cand vor fi mari.
Cel mare, dintr-o casatorie anterioara are antivirus, am incercat sa vorbesc cu el si m-am lovit de firewall...
Cel mic, adoptat acum cativa ani m-a ales drept model ( nu cred ca e cel mai bun model, cred ca functionam mai bine in State, in ...alta parte...) ma urmareste mai rau decat fiscul...

Rezervoru'

Ma hotarasc zilele trecute sa spal masina, ce zic: pana sa o spal trec sa pun si motorina de 100 de lei.
Plec spre benzinarie, pe drum ma gandesc: daca tot pun hai sa pun de 200,  ajung la pompa...fa-i plinul ce sa mai...
Stanga imprejur de la benzinarie catre celalalt capat al orasului unde se afla spalatoria de masini, acolo ma alatur grupului de barbati care asteptau la coada si intru in vorba: mai baieti, cre' ca mi s-a umflat rezervoru' , cand am cumparat masina acum 4 ani i-am facut plinul si am dat 250 de lei, acum i-am facut plinul si m-a costat 380 de lei, s-a umflat rezervoru' asa-i?
Unul din ei sare ca ars: nu dom'le, s-a scumpit motorina!!
Eu surprins: nu zaaau??!!!

Ardeal!

1985, frumos an, am primit  invitatia de a petrece un revelion in Ardeal, langa prietenii mei , familia Hosu, doamne ce trece timpul, au trecut 27 de ani de cand nu i-am mai vazut...
Peripetii am avut de cand am plecat, am urcat in personal in loc de accelerat pana la Ploiesti, am uitat acasa buletinul, drept urmare  la hotel in Cluj mi sa spus ca nu am grupa de sange corespunzatoare ( de unde naiba sa stiu eu ca grupa B 25 inseamna "balcescu 25" adecatelea 100 de lei spaga!!!
Apoi, ca sa nu ma plictisesc am imprumutat de la un prieten de al meu  un "walkmen" si vreo 3 casete cu Elvis, in magazinul cel mare din Cluj m-am trezit si cu cu doua babute ce m-au intrebat ceva, eu cu castile pe urechi- concluzie: asa tanar si nu aude maica!
Apoi am am vizionat in chinuri " Pas in doi", iesind din cinema am fost surprins sa vad ca se vand la noi mere glazurate.
Am dormit in seara aceea pe jos la niste prieteni de-ai Marinei, a doua zi am ajuns in Alunis...un loc de vis, intre dealuri, gazdoiul nostru era un om.
Putine cunostinte le-am catalogat ca fiind si om.
Omul la care s-a intamplat sa ajung gratie amicilor mei era un nene de vreo 70 de ani, dansator de exceptie care de produsese si la TV (dumnezeu sa-l ierte, nu cred ca a supravietuit ) genul de barbat care danseaza nonstop 6 ore apoi intreaba si nevasta: dansezi si tu odata bre?.
Avea un obicei, dimineata la orele 7.00 ma trezeam cu el langa mine cu un pahar pentru vin plin cu palinca trantit langa mine pe masuta: no Vali dragule, 'ai sa ne spalam pe dinti!
Ioooiiii!!!
Stai bre ca nu m-am trezit de aseara!
Pfffffuii...
Vasile, sotul Marinei, un haios,  ma bombarda cu bancuri, aveam pe timpul ala si eu vreo cateva pe care le tineam minte, acum tin minte ca la Alunis ( hai pitis, pitis, pitis, pana-n vale'n Alunis) era ciorba dulce, era cam rece la privata, si...parca (nu sunt sigur) intr-o seara am fost la caminul cultural?

CODRII

Am citit blogul lui codrii  ( un amic pe care nu l-am vazut in viata mea si realizez ca el are 4 postari pline de miez, iar ale mele-mi par sarbede ) si vad ca el surprinde niste  fotografii instant ale sufletului lui, pline de realizari de ....

stau si ma uit.

LA SPITAL

Lucrez de vreo 5 luni la spital, din astea 5 luni 3 luni si jumatate am fost bolnav, 2 luni nu am putut sa-mi misc cotul, acum mai nou am un torticolis rebel ce-mi transforma corpul intr-un mim francez!
La drept vorbind parca imi e si frica sa ma vindec....poti sti????

MEDICAL

Mai nou sunt inrengimentat in ministerul sanatatii, undeva in provincie, un spital mic, fonduri minuscule, vorba lui   Gheorghe Dinica : tara mica, mese putine.
Ma sacaie de vreo 3 saptamani unul de la bucuresti, din cei cu pantofi subtiriri la varf: am un program software pentru spital care va aduce fonduri duble pentru voi...
Intreb: zi-mi pretul.
Aaaa, pai nu ma feresc de colegu', daca-mi dati 1500 de lei noi pe luna pe  asta aveti 10 la suta!
Zic: suntem flexibili, pana la pret, aici putem vorbi cu sefu', hai la el!
Intram in birou toti trei (eu mustaceam, cam stiam ce urmeaza).
Seful cumparase ceva (tigari cred fiindca fumeaza ca un turc) si uitase pe birou 2 lei.
Recte 20.000 pe stil vechi.
Incep ei cu prezentarea, cu avantajele la vedere, cu ce roz va fi...eu vad cei 2 lei pe biroul sefului: mai baieti, ca sa va dati seama ce saraci suntem vedeti si voi "spaga" pe ziua de azi: 2 lei, ce dreak....
Seful face ochii mari, da sa se inece insa iese cu brio din incercare explicandu-le timp de 10 minute legea conform careia chiar si daca nu refuzi mita esti vinovat...au plecat cu mine din biroul sefului cu o a doua incercare: noi dam o suma de....
Atunci le-am explicat ca banii din salariul de la spital sunt de fapt banii de tigari, eu am firma mea care nu are nici o legatura cu lumea spitaliceasca, ca bonus le-am zis ca daca programul lor (scuturat de comisioane) da rezultate, atunci poate vor prinde ceva si la primarie...acelasi comportament: dam 10% si lu' omu'...
Sa fi vazut ce fata lunga au facut cand le-am zis ca si omul din primarie are firma lui si nu are nevoie de prostii...

Nevasta 3.0

Imi plac femeile, recunosc, era mai grav daca imi placeau barbatii ( aici apare o problema, am cativa barbati pe care-i plac dar numai ca de la barbat la barbat, chit ca ne mai pupam cateodata) , asa ca am arat cu sarg pe ogorul patriei in cautarea celei cu care voi face schimb de proteze dentare la batranetze, in urma mea rasarind cateodata cate o pretendenta la proteza mea.
Prima data m-am casatorit din furie pe prietena cu care am fost timp de 7 ani ( stabilopod ce sa mai...),cu o tipa inalta aproape cat mine, simpatica, si imi dadea impresia de stabilitate (nesiguranta ma omoara) , si onorabilitate...asta pana cand a fugit cu nepotimi-o, f'inca-i place numele de famelie si ramane onboard.
A doua nevasta a fost o combinatie de babe, becherii stiu reteta: am o fata pentru tine...miere nu alta!
A fost un timp bine cu babele, nu ma mai chinuiam sa conving fetele, ele veneau la mine convinse gata!
A venit pe canalul babelor, cu pedigree cu tot ( si prima avea pedigree), combinatie exploziva, avocat cu visator. Avocat ea.
3.0
Cel mai greu, imi stia toate aventurile, o femeie critica dar corecta, pfff, asta imi trebuie mie?
M-a sunat intamplator de ziua mea si mi-a zis "la multi ani, sa fii sanatos si tu si inima aia ta mare".
M-a rupt. Eu sunt greu de rupt insa stiam cine zice.
Hmmm, a venit Craciunul, cel mai frumos Craciun din viata mea....
Am fost impreuna la gradinita (cred) , la scoala (sigur, insa nu se apropia de bagabonti ca mine) si culmea, am lucrat impreuna 12 ani la fabrica de lapte, ea fiind singurul om  in care aveam incredere sa-i las unitatea pe mana....eu cautam fuste scurte nu un om....
Am gasit omul, in sfarsit fir-ar.....