BAIA!

M-am apucat să fac o baie la țară.
Doaamne ce greu, am dărâmat  doi ziduri ca sa obțin un peret?
Mrrrrrr, așa face spatele meu bre!
Mută aia, sparge dincolo, și du tati 326 de roabe cu pământ...
Dupa atâtea așa și pe dincolo, realizez că baia e de fapt pentru moi.
Acum după ce am terminat prima parte ma gândesc la cei urât mirositori din viața mea și le dau dreptate:
e greu să faci o baie bre!!!!

Strategie

Azi am scris cu piciu'...
E grele breeee....O auzeam pe maica-sa bombanindu-l  competent , că, de, știe limba română la fel ca mine.
Azi a fost ceva special, eram cu chef, și...
ai, piciu, scriem?
Miaauu, miorlauuu...știi cum e, ai trecut prin asta:))
Eeei, piciule, î, se face ca o linie cu o căciula pe cap, pricepi?
Daaaaa!, nu mă mai sâcâi!
Ok, te las, vezi ca trebuie așa facute, cum le-am facut eu pe primele trei.
Daaa!Știuuu!
Atunci de ce faci numai oale și crătiți?
Aaașa e, am greșit.
Am început să glumesc cu el apropo de ceea ce scria și era tot un râs la noi, se uita și zicea-hmmm asta e strâmbă, așa-i?
Mare lucru bre să știi să vorbești cu omu"...

Și-am plecat la Timișoaraaa...

Mai nou, tot umblând prin măruntaiele calculatoriului, am descoperit ca mai am un frate.
Nu de sânge ci de minte.Un nesuferit care atunci când deschid gura zice: aaa, știu ce vrei sa spui!
Mrrrr....De fel e din Timișoara, de aici și titlul, un hâtru și două jumatați, pdl-ist de felul lui dar, eh, nimeni nu e perfect.
De mult nu am mai avut o asemenea experiență intelectuală, acțiunea mea să fie imediat contracarată cu o reacțiune de aceeași intensitate.(parcă asta era ceva cu Arhimede??)
Oricum sunt încântat și abia aștept să ajung la Timișoara anul ăsta, cred ca o să mai învăț câte ceva.:))

La revedere prietene...

A trecut prea devreme la cele veşnice prietenul, colegul, vecinul, amicul nostru, "Neamţul"  ALFRED TECLES. 

Nu se poate întelege cât de grea este despartirea decât atunci când cel drag pleacă de lângă noi. Îl cauţi si nu-l gaseşti,  îl strigi şi nu te mai aude,  îl aştepti si nu mai vine.

 Ne ramâne doar amintirea şi un dor nestins în inimă!

….ai fost prietenul meu bun,  ne spuneam of-urile,…faceai orice pentru mine,  la fel si eu ( poate mai puţin...) ,…la necaz mi-ai fost aproape,  la fel si la bucurii… ai ştiut să imi ajungi la inimă….., despărţirea aceasta doare, …rămân doar amintirile ce mereu le voi avea proaspete în minte… 

Ai fost prea bun ,  prea sincer,  prea curat,…timid, ..simţit..., inteligent….,  de ce ai plecat bunule?

….nici macar nu am apucat sa ne luam rămas-bun…

….cu lacrimi in ochi si cu durere in suflet……Nu o sa te uit niciodata!!!!….DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA IN PACE!!!