sâmbătă, 24 martie 2012

Volanu'

Am un obicei sacaitor, ma trezesc dimineata la 5 si incep sa functionez, bineinteles dupa primul ibric.
Cel de al doilea obicei e sa-i coc celui d-al doilea vecin si prieten de vreo 35 de ani incoace (in ultimii 10 ani am renuntat, ne despart 4000 de kilometri) o goanga.
Despre barbosu' e vorba, e suflet de artist, cu ochii dupa fluturi si cu bocancii in noroi.
Dar asta cam e valabil pentru toti asa-i?
Visam cai roz pe pereti maro.
Hai sa ne intoarcem in timp vreo 24 de ani (doamne....cum trec anii pe langa noi...).
Jucam table in "atelierul" lui, el mormaia si bombanea infricosator fiindca pierdea constant, inscris cumva in vesta aceea beige cu 324 de buzunare, pazit atent din spate de sculptura lui preferata: un pumn inchis degetul aratator si cel mijlociu fiind despartite  de cel gros intr-o isbucnire victorioasa(in ultimul timp am vazut ca pana si mana ciu-ciu cum o numesc eu e mancata de carii:( ), pe venele mainii catarandui-se un alpinist ( avea si damblaua asta, fost rugbist amestecat cu un montagnard, un melanj periculos ), inconjurati de sute de sertare cu suruburi, dalti de scupltat, fire, piulite...
Tipul de om asa de meticulos incat se pierde in firul de par care se incapataneaza sa se lipeasca de geamul de la baie in timp ce hornul se darama langa el.
Asta a fost prezentarea sumara, aveam Dacia pe timpul acela toti.
El avea Freackdacia!
Te urcai in Dacia lui "beige" si incepea sa-ti arate toate cele 286 de butoane instalate de el fiecare din ele avand o functie, culmea!
Oricum dupa ce a cumparat ( phaaa! mi-am adus aminte! am fost la nunta lui, costumul lui era beige!!!) Dacia beige, a....demontat-o frrate!!!
Intru la el in curte traversez bucataria ( sarut-mana Lumi) ajung in spatele proprietatii si raman cu piciorul in aer..
Toata curtea din spate era plina de table beige, suruburi , planetare, scaune...scheletul masinii era afara pe strada .


Masina in sine era un quelquechose, daca avea atunci utilajele, banii si tehnologia de acum....mi-e frica sa ma gandesc.
Revenons a nous moutons: adicatelea sa ne indreptam atentia catre nervii  lui Fred , era deja irascibil pierzand partida dupa partida, la un moment dat pleaca: ma duc sa dau mana cu un prieten vechi din copilarie. in timpul asta mi se aprinde becul : aha!
Intre timp am invatat ( tot de la el ) ca volanul se desface cu cheia de '24...hmmmm
Am ochit o cheie de '24, (pana vine el am timp)
Imi tremurau mainile.
Am desfacut volanul masinii lui si l-am pus pe bancheta din spate
.
Dimineata  la 7 eram cu gatul  ca girafa peste gard.
Se urca in masina...hmmm, ceva in neregula, in fine.
Ma uitam la el cu ochii scosi din orbite cum se chinuia sa prinda volanul facand miscari sacadate ca si cum ar fi stors cate o rosie in fiecare mana.Moaaama cate rosii a stors in dimineata aia!!!!
Se da jos din masina scarpinandu-se in cap , se uita pe langa ea si se intoarce odata cu tot corpul si cu o fata neagra catre casa mea strigand: aliiii!!!
Ma rog, eu asta am auzit:)))
4:2 poarta in casa. Jucam iarasi table ( pe timpul abuziv impuscatului asta era una din distractiile curente. A! si mai era Captain DAN pe care il jucam tot cu barbosu', bineinteles dupa ce se incarca de pe 6 casete si tiuia cam ca tonul de fax de iti venea sa cauti tantarii pe langa tine:)  )
Incepe sa-si laude motorul Daciei beige, cum ca si ca si sa vezi...mrrrrrr....
Ce sa-ti fac daca-mi dai idei?
"Imi aduc aminte" ca nu mai am tigari si -vezi ca dau o fuga peste drum sa-mi iau un pachet de tigari.
Vin pregatit cu vreo 3-4 piulite de '6 si o seringa de 100 de ml plina cu motorina, pe care le incarc tacticos pe teava de esapament a bestiei care face si drege...
A doua zi avea 18,5 metri de fum in urma si un zgomot distinctiv in ritmul motorului.
CLAR! E setu'. A schimbat setul motor si se uita cu mirare la pistoane si camasi: nu ar avea urme de uzura bre...
I-am zis dupa un an de zile.
Dupa ce a schimbat setul motor a inceput iar sa se mandreasca cu Dacia lui beige....mrrrrr, lucram pe timpul ala la fabrica de lapte ori pentru analiza grasimii din lapte se folosea acid sulfuric fumans si alcool amilic (un alcool foarte gras cu un miros asa de puturos ca iti dadeau lacrimile)
Reunim intr-o seara "lotul", recte eu barbosu' si talposu si ne apucam cu sarg de table.Nu inainte sa-i strecor 50 de grame de alcool amilic in bidonul de apa al stropitorii de parbriz...
Diliu.Eu. Putea sa se infiga intr-un pom sau mai rau , in alta masina, un TIR (mnnnu, pe timpul ala circulau mai mult masini de 7,5 tone) oricum, atunci cand a pornit stergatoarele parbrizul a devenit mat. Punct.
A doua zi am zis hai sa-l linistesc cu o tabla la mine, Titi (un alt amic) era si el venit deja...hai.
Pe timpul ala ca sa mergi la toaleta trebuia sa treci pe langa un raft plin cu de toate, printre care se gaseau si vreo 6 recipiente de plastic fiecare cam de 200 de ml, pline cu esenta de parfum folosita la Dero pentru detergenti, o substanta uleioasa care mirosea de la 20 de metri.
Pleaca la toaleta Titi, ies dupa el, vezi ca pe raft asa si pe dincolo, cand o merge barbosu' la toaleta dai pe el, sa vezi rasu' dracului.
Pleaca la toaleta barbosu', ies dupa el, vezi ca pe raft asa si pe dincolo, cand o merge Titi la toaleta dai pe el, sa vezi rasu' dracului.
Cand s-au nimerit amandoi au inceput sa se improaste cu parfum.


M-au boscorodit nevestele amandurora, cica le mirosea si sarma de la rufe .....










7

duminică, 18 martie 2012

Covrigul

Prin 87' pe cand prestam serviciul militar obligatoriu pentru patrie, dupa atente observatii asupra climei zonei noastre am descoperit ca iarna nu-i ca vara drept pentru care am tras niste sfori si am ajuns sa ma ocup cumva de centrala termica a unitatii militare unde cu drag imi mancam zilele.
Problema termica fiind rezolvata ramanea de rezolvat cea a somnului, o problema greu de rezolvat atunci pentru ca aveai "stingerea" la ora 21 si "desteptarea"(mancate-ar lupii gornistule!) la ora 5. dimineatza.
Decat ca noi aveam o reteta putin mai speciala : ca sa putem dormi pe timpul zilei ne urcam undeva la 6 metri inaltime, acolo ne intindeam pe niste tevi ce treceau chiar pe sub tavan si ne legam cu centura din dotare de niste cabluri electrice postate pe tavan ca sa nu cadem naibii de acolo. 
Intre timp faceam de serviciu prin rotatie si la caminul garnizoanei, recte blocul unde adastau castravetii(cadrele militare) pana le asigura statul un apartament.
Booon, vine vara, imi aranjez concediul legal de soldat constiincios taman in iulie (colegii fara pile prindeau concediul in ianuarie, februarie, noiembrie...deh iarna nu-i ca vara), ma asigur de locuri la mare ( asa se vorbea pe atunci, mai tineti minte? Oricum atunci nu am fost inspirat, am plecat la plesneala ...dar nu din cauza mea.
Pana una alta venise vara, eram vrei nu vrei soldat, urma sa plec in concediu!!!


MAINE!
Urmatoarea zi trebuia sa plec in concediu la mare!Ma pregatisem temeinic pentru asta, imi lasasem parul cat mai lung posibil (noaptea dormeam cu fesul in cap ca a doua zi parul sa fie lipit de scalp), bagajul era gata, ce sa mai...
Vine un amic de prin Bacau: leat, imi faci si mie in loc de serviciu la camin deseara?Am fost la discoteca aseara si sunt mort de oboseala.
Se poa'???
Eu fiind odihnit, si asa nu aveam somn stiind ca a doua zi plec la mare...


14:00 Ora somnului de frumusete, nu-i asa?
Imi faceam somnul regulamentar de ora 14 spre 18 cand deodata intra comandantul companiei in centrala termica si incepe sa faca o inspectie inopinata (inoportuna daca ma intrebi pe mine).
-Daaa, si impusitu' ala de Enache unde e?( uitasem sa va spun, era peltic si il chema Ocheanu')
-Aaa , asta, Enache e in companie toa' lenmajo'!
N-am de lucru si ma intind in momentul ala taman cand era cea mai mare liniste in stabiliment.
Ocheanu' meu aude zgomot catre tavan, ma vede unde dormeam atarnat si explodeaza: fila-i al naibii de impusit!Da-te zos de acolo!(asta era vorba lui-impusit).
Cobor spasit cu capela in mana si (maaaare gresala!) dau cu mana parul peste cap asa cum am obiceiul si acum.
Stupoare! Nu-si mai gasea cuvintele..rrri-al dracu' de impusit zisi ca e Eminescu!
-La tuns! Zero!
Caut in viteza un motiv:  toa' lenmajo', da' n-am bani!
-Ia d-aisi o suta di lei!
Grav.
M-am tuns, dar nu zero ci asa 2 spre 4 (ce naiba doar plecam la mare) , m-am prezentat la  toa' lenmajo' iar el cu un ranjet slinos: asa mei impusitule, intra si tu in randu' lumii.
Mdeam, intrat fiind deacum in randul lumii ma duc seara sa-l inlocuiesc pe amicul din Bacau la receptia caminului de garnizoana.
(un fel de hotel special pentru ofiteri)
Ma instalez la birou si apare un maistru militar maruntel: am si eu nevoie de o camera.
Eu sictirit deja de catre  toa' lenmajo' il gratulez cu o camera la ultimul etaj abia dupa ce i-am citit si ce numar poarta la pantofi, deh, un pic de razbunare ca de la soldat la gradat.


12 postmeridian, am dat toate cheile celor cazati deci pot sa-mi iau un fotoliu de pe hol, sa-mi intind cu gratie picioarele printre gratiile de lemn ale receptiei si sa visez la ce va fi maine la mare....
Sar din dulcea visare intrerupt de un plutonier care bate la geamul receptiei.


De vreo jumatate de ora.


Mdeaaaaaa! Acumaaaa!


Aprind lumina si descopar motivul grabei: dom' plotoner venise cu o fufa si nu avea unde ma'ntelegi?
Va rog?( vorba lui Caragiale: mo roc?:))
Zice soptit: soldat da-mi si mie o camera.
-Ordinul de serviciu va rog!
I-a picat falca.
-Ce ai mai nu vezi ca am si eu treaba?
Imperturbabil: Ordinul de serviciu va rog!
-Hai sa-ti zic altfel: am si eu o fetita.
-Ordonati?
-Am si eu o fetita.
-Toar'su, ma incercati, eu sun la comandament.(era caminul comandamentului armatei a II-a la creme de la creme ce sa mai)
-Mai ai inebunit? Cum sa suni? Ia de aici un sir de covrigi de Buzau!
-Toar'su, nu ma incercati cu din astea, eu sun la ofiterul de serviciu pe comandament!
-(rosu deja la fata)  Bai baiete stai asa un pic, ia sampania asta sa mai uiti si tu de necazuri(sampania pe care voia sa o consume cu duduca)
-Toar'su, ma incercati, e clar  eu sun la ofiterul de serviciu pe comandament!
-Taci mai, ia de aici o suta de lei!
-Ce camera doriti?
.....
Ce ma gandesc eu, intai mananc niste covrigi si apoi beau sampania.
Crrantz din primul covrig si crrrantz si unul din incisivii mei.
Taaaaman!
Am plecat la mare si tuns aproape zero si cu un dinte lipsa...
Am ajuns pe plaja nebarbierit de fo' trei zile , n-am de lucru si zambesc unui copil.
Jale mare, asa oracaiala n-am mai auzit, plus ca mama lui a venit urgent, l-a luat in brate si mi-a aruncat niste priviri ucigatoare....
Nu am inteles ce se intampla decat cand voiam sa plec din Costinesti aud din spate: gogule, da-mi un act.
-Hai sictir zic fara sa ma intorc.
"Gogu" ma prinde de mana si zice iar: actele?
Nervos ma intorc si dau cu nasul in burta lui. (am si eu 1.92 )
M-am uitat la el si m-am convins de importanta momentului asa ca l-am urmat la sectie.(aratam ca un puscarias abia scapat ce naiba!)
S-a terminat concediul, hai inapoi in armata.
Ajung la unitate, imi arunc rucsacul pe pat si zic: nu ma deranjeaza nimeni urmatorii 2 ani!
Dupa 25 de minute ne aduna pe toti in companie si ne prezinta noul nostru instructor de autoaparare: micul meu maistru militar pe care-l sicanasem mai sus.
M-a busit de toti peretii piticania...