Covrigul

Prin 87' pe cand prestam serviciul militar obligatoriu pentru patrie, dupa atente observatii asupra climei zonei noastre am descoperit ca iarna nu-i ca vara drept pentru care am tras niste sfori si am ajuns sa ma ocup cumva de centrala termica a unitatii militare unde cu drag imi mancam zilele.
Problema termica fiind rezolvata ramanea de rezolvat cea a somnului, o problema greu de rezolvat atunci pentru ca aveai "stingerea" la ora 21 si "desteptarea"(mancate-ar lupii gornistule!) la ora 5. dimineatza.
Decat ca noi aveam o reteta putin mai speciala : ca sa putem dormi pe timpul zilei ne urcam undeva la 6 metri inaltime, acolo ne intindeam pe niste tevi ce treceau chiar pe sub tavan si ne legam cu centura din dotare de niste cabluri electrice postate pe tavan ca sa nu cadem naibii de acolo. 
Intre timp faceam de serviciu prin rotatie si la caminul garnizoanei, recte blocul unde adastau castravetii(cadrele militare) pana le asigura statul un apartament.
Booon, vine vara, imi aranjez concediul legal de soldat constiincios taman in iulie (colegii fara pile prindeau concediul in ianuarie, februarie, noiembrie...deh iarna nu-i ca vara), ma asigur de locuri la mare ( asa se vorbea pe atunci, mai tineti minte? Oricum atunci nu am fost inspirat, am plecat la plesneala ...dar nu din cauza mea.
Pana una alta venise vara, eram vrei nu vrei soldat, urma sa plec in concediu!!!


MAINE!
Urmatoarea zi trebuia sa plec in concediu la mare!Ma pregatisem temeinic pentru asta, imi lasasem parul cat mai lung posibil (noaptea dormeam cu fesul in cap ca a doua zi parul sa fie lipit de scalp), bagajul era gata, ce sa mai...
Vine un amic de prin Bacau: leat, imi faci si mie in loc de serviciu la camin deseara?Am fost la discoteca aseara si sunt mort de oboseala.
Se poa'???
Eu fiind odihnit, si asa nu aveam somn stiind ca a doua zi plec la mare...


14:00 Ora somnului de frumusete, nu-i asa?
Imi faceam somnul regulamentar de ora 14 spre 18 cand deodata intra comandantul companiei in centrala termica si incepe sa faca o inspectie inopinata (inoportuna daca ma intrebi pe mine).
-Daaa, si impusitu' ala de Enache unde e?( uitasem sa va spun, era peltic si il chema Ocheanu')
-Aaa , asta, Enache e in companie toa' lenmajo'!
N-am de lucru si ma intind in momentul ala taman cand era cea mai mare liniste in stabiliment.
Ocheanu' meu aude zgomot catre tavan, ma vede unde dormeam atarnat si explodeaza: fila-i al naibii de impusit!Da-te zos de acolo!(asta era vorba lui-impusit).
Cobor spasit cu capela in mana si (maaaare gresala!) dau cu mana parul peste cap asa cum am obiceiul si acum.
Stupoare! Nu-si mai gasea cuvintele..rrri-al dracu' de impusit zisi ca e Eminescu!
-La tuns! Zero!
Caut in viteza un motiv:  toa' lenmajo', da' n-am bani!
-Ia d-aisi o suta di lei!
Grav.
M-am tuns, dar nu zero ci asa 2 spre 4 (ce naiba doar plecam la mare) , m-am prezentat la  toa' lenmajo' iar el cu un ranjet slinos: asa mei impusitule, intra si tu in randu' lumii.
Mdeam, intrat fiind deacum in randul lumii ma duc seara sa-l inlocuiesc pe amicul din Bacau la receptia caminului de garnizoana.
(un fel de hotel special pentru ofiteri)
Ma instalez la birou si apare un maistru militar maruntel: am si eu nevoie de o camera.
Eu sictirit deja de catre  toa' lenmajo' il gratulez cu o camera la ultimul etaj abia dupa ce i-am citit si ce numar poarta la pantofi, deh, un pic de razbunare ca de la soldat la gradat.


12 postmeridian, am dat toate cheile celor cazati deci pot sa-mi iau un fotoliu de pe hol, sa-mi intind cu gratie picioarele printre gratiile de lemn ale receptiei si sa visez la ce va fi maine la mare....
Sar din dulcea visare intrerupt de un plutonier care bate la geamul receptiei.


De vreo jumatate de ora.


Mdeaaaaaa! Acumaaaa!


Aprind lumina si descopar motivul grabei: dom' plotoner venise cu o fufa si nu avea unde ma'ntelegi?
Va rog?( vorba lui Caragiale: mo roc?:))
Zice soptit: soldat da-mi si mie o camera.
-Ordinul de serviciu va rog!
I-a picat falca.
-Ce ai mai nu vezi ca am si eu treaba?
Imperturbabil: Ordinul de serviciu va rog!
-Hai sa-ti zic altfel: am si eu o fetita.
-Ordonati?
-Am si eu o fetita.
-Toar'su, ma incercati, eu sun la comandament.(era caminul comandamentului armatei a II-a la creme de la creme ce sa mai)
-Mai ai inebunit? Cum sa suni? Ia de aici un sir de covrigi de Buzau!
-Toar'su, nu ma incercati cu din astea, eu sun la ofiterul de serviciu pe comandament!
-(rosu deja la fata)  Bai baiete stai asa un pic, ia sampania asta sa mai uiti si tu de necazuri(sampania pe care voia sa o consume cu duduca)
-Toar'su, ma incercati, e clar  eu sun la ofiterul de serviciu pe comandament!
-Taci mai, ia de aici o suta de lei!
-Ce camera doriti?
.....
Ce ma gandesc eu, intai mananc niste covrigi si apoi beau sampania.
Crrantz din primul covrig si crrrantz si unul din incisivii mei.
Taaaaman!
Am plecat la mare si tuns aproape zero si cu un dinte lipsa...
Am ajuns pe plaja nebarbierit de fo' trei zile , n-am de lucru si zambesc unui copil.
Jale mare, asa oracaiala n-am mai auzit, plus ca mama lui a venit urgent, l-a luat in brate si mi-a aruncat niste priviri ucigatoare....
Nu am inteles ce se intampla decat cand voiam sa plec din Costinesti aud din spate: gogule, da-mi un act.
-Hai sictir zic fara sa ma intorc.
"Gogu" ma prinde de mana si zice iar: actele?
Nervos ma intorc si dau cu nasul in burta lui. (am si eu 1.92 )
M-am uitat la el si m-am convins de importanta momentului asa ca l-am urmat la sectie.(aratam ca un puscarias abia scapat ce naiba!)
S-a terminat concediul, hai inapoi in armata.
Ajung la unitate, imi arunc rucsacul pe pat si zic: nu ma deranjeaza nimeni urmatorii 2 ani!
Dupa 25 de minute ne aduna pe toti in companie si ne prezinta noul nostru instructor de autoaparare: micul meu maistru militar pe care-l sicanasem mai sus.
M-a busit de toti peretii piticania...