Imi plac femeile, recunosc, era mai grav daca imi placeau barbatii ( aici apare o problema, am cativa barbati pe care-i plac dar numai ca de la barbat la barbat, chit ca ne mai pupam cateodata) , asa ca am arat cu sarg pe ogorul patriei in cautarea celei cu care voi face schimb de proteze dentare la batranetze, in urma mea rasarind cateodata cate o pretendenta la proteza mea.
Prima data m-am casatorit din furie pe prietena cu care am fost timp de 7 ani ( stabilopod ce sa mai...),cu o tipa inalta aproape cat mine, simpatica, si imi dadea impresia de stabilitate (nesiguranta ma omoara) , si onorabilitate...asta pana cand a fugit cu nepotimi-o, f'inca-i place numele de famelie si ramane onboard.
A doua nevasta a fost o combinatie de babe, becherii stiu reteta: am o fata pentru tine...miere nu alta!
A fost un timp bine cu babele, nu ma mai chinuiam sa conving fetele, ele veneau la mine convinse gata!
A venit pe canalul babelor, cu pedigree cu tot ( si prima avea pedigree), combinatie exploziva, avocat cu visator. Avocat ea.
3.0
Cel mai greu, imi stia toate aventurile, o femeie critica dar corecta, pfff, asta imi trebuie mie?
M-a sunat intamplator de ziua mea si mi-a zis "la multi ani, sa fii sanatos si tu si inima aia ta mare".
M-a rupt. Eu sunt greu de rupt insa stiam cine zice.
Hmmm, a venit Craciunul, cel mai frumos Craciun din viata mea....
Am fost impreuna la gradinita (cred) , la scoala (sigur, insa nu se apropia de bagabonti ca mine) si culmea, am lucrat impreuna 12 ani la fabrica de lapte, ea fiind singurul om in care aveam incredere sa-i las unitatea pe mana....eu cautam fuste scurte nu un om....
Am gasit omul, in sfarsit fir-ar.....
Intamplarile mele. Motto: decat sarac si bolnav mai bine bogat si sanatos.
sâmbătă, 30 iunie 2012
Revelionu' neamuleee!
Asta era preocuparea principala pe timpul (dupa umila mea parere) abuziv impuscatului, unde faci revelionu' , ai facut rost de bilete la mare ( ce nebunie era cu biletele doaaamne, din motive de draci i-am luat cheia din usa biroului de pe interior unui sef de la B.T.T. si l-am incuiat pe dinlauntru fiindca eram deja 4 familii care aveau repartizat acelasi apartament in acelasi timp...aaasa, unde mergem sambata (vinerea lucram asa-i?) , pe cine ai la munte, unde ai facut cutremuru' si alte asemenea preocupari lucrative...
Booon, revelion 1998- mergi cu mine Cornele?/merg, se poa?
Revelionul a fost frumos, undeva la Galati, o padure surprinsa de gheata, anul acela nu a nins, ziceai ca suntem inconjurati de cioburi de diamante... asta pana cand pe la a doua stecla de zama de paduchi Cornel a scos pantofii din picioare si a inceput sa arunce cu ei dupa mine in semn de respect.
A doua zi dupa revelion cu ochii crapati de atatea diamante din cracile copacilor si urechile mototolite de atata wiskey am decis sa mergem in oras sa schimbam menu'ul.
Asa ca am purces degraba catre hanul cel mai mandru din targ ,recte restaurantul chinezesc ce afisa cu fala pe exterior doi pisoi sburliti trasi de coada ca sa miaune sau dupa parerea patronului, doi falnici dragoni.
Ne asezam la o masa din stabiliment eu prinzand din zbor privirea unei picolite careia-i fac semn tot din ochi sa vie iute.
I-mi face semn ca a receptionat semnalu' drept pentru care am adastat acolo fo' 35 de minute....
Vine ospatarul, nimic de zis, echipat in ton cu locanta, tunica cu aceeasi pisoi sburliti pe piept, cu castronu' regulamentar in cap...domlu'?
Intre timp noi ne spalasem pe dinti cu zama de paduchi adusa de la bar de fatuca ce o chemasem din ochi asa ca eu cel putin eram pus pe sotii.
Aaaa, eu as manca ceva mai usor asa dupa tot tambalaul asta, mmmm (mimat gandire) asa...niste paste, (abrupt) Lamborghini cu branza aveti?
Ochii mari, cauta disperat pe lista de menu si nu gaseste...pauza...aaa, asta nu e in menu!
Stiu, dar sunt sigur ca la un restaurant asa de distins ca al dumneavoastra aveti un "chef" care stie sa pregateasca minunea asta orientala.
Aaaa...da, ma duc sa-i spui.
........................
Dupa 45 de minute se intoarce disperat: am vorbit si cu bucataru' si cu sefu' si cu sefa', n-a auzit niciunul de felu' asta de mancare da' maine vine bucataru' alalalt si ala stie sigur!!!
Booon, revelion 1998- mergi cu mine Cornele?/merg, se poa?
Revelionul a fost frumos, undeva la Galati, o padure surprinsa de gheata, anul acela nu a nins, ziceai ca suntem inconjurati de cioburi de diamante... asta pana cand pe la a doua stecla de zama de paduchi Cornel a scos pantofii din picioare si a inceput sa arunce cu ei dupa mine in semn de respect.
A doua zi dupa revelion cu ochii crapati de atatea diamante din cracile copacilor si urechile mototolite de atata wiskey am decis sa mergem in oras sa schimbam menu'ul.
Asa ca am purces degraba catre hanul cel mai mandru din targ ,recte restaurantul chinezesc ce afisa cu fala pe exterior doi pisoi sburliti trasi de coada ca sa miaune sau dupa parerea patronului, doi falnici dragoni.
Ne asezam la o masa din stabiliment eu prinzand din zbor privirea unei picolite careia-i fac semn tot din ochi sa vie iute.
I-mi face semn ca a receptionat semnalu' drept pentru care am adastat acolo fo' 35 de minute....
Vine ospatarul, nimic de zis, echipat in ton cu locanta, tunica cu aceeasi pisoi sburliti pe piept, cu castronu' regulamentar in cap...domlu'?
Intre timp noi ne spalasem pe dinti cu zama de paduchi adusa de la bar de fatuca ce o chemasem din ochi asa ca eu cel putin eram pus pe sotii.
Aaaa, eu as manca ceva mai usor asa dupa tot tambalaul asta, mmmm (mimat gandire) asa...niste paste, (abrupt) Lamborghini cu branza aveti?
Ochii mari, cauta disperat pe lista de menu si nu gaseste...pauza...aaa, asta nu e in menu!
Stiu, dar sunt sigur ca la un restaurant asa de distins ca al dumneavoastra aveti un "chef" care stie sa pregateasca minunea asta orientala.
Aaaa...da, ma duc sa-i spui.
........................
Dupa 45 de minute se intoarce disperat: am vorbit si cu bucataru' si cu sefu' si cu sefa', n-a auzit niciunul de felu' asta de mancare da' maine vine bucataru' alalalt si ala stie sigur!!!
duminică, 24 iunie 2012
'nea Blaj!
Am descoperit intamplator acum cateva zile blogul fiului lui (zgomot de tobe) 'nea Blaj!!!!
Misu, pe care-l stiu decat din vedere scrie frumos, e mizilean ce sa mai...
aici mai jos sunt gandurile mele puse pe blog la el(era pacat sa nu le pun si la mine sa le citeasca si piciu' meu atunci cand eu n'oi mai fi...)
Misu, pe care-l stiu decat din vedere scrie frumos, e mizilean ce sa mai...
aici mai jos sunt gandurile mele puse pe blog la el(era pacat sa nu le pun si la mine sa le citeasca si piciu' meu atunci cand eu n'oi mai fi...)
-
sire, pastrez in memorie o intamplare cu "nenea Blaj":
mergeam la gradinita, aveam un palton rosu cu o capa pe spate, treceam pe langa 'nea Blaj si ma striga: mai mos craciun, 'ai incoace!
Imi dadea 3-4 gogosi pe care le infulecam pe drum catre "serviciu":))
In urma mea venea mama: azi a mancat 3.
Dooamne ce mandru ma simteam ca 'nea Blaj imi daduse 3 gogosi azi pe care le impartisem marinimos si muritorilor de rand care se innimereau a fi in zona mea sfanta!
Chit ca la doua zile venea mama si platea tot ce mancam.
Eram un zeu in ochii copiilor carora le faceam cinste cu gogosile lui 'nea Blaj, zeul gogosilor!
duminică, 17 iunie 2012
Creatoare de moda!
Sunt furibund cand vine vorba de noile meserii inventate astazi: creatoare de moda, hair stilist, shoe maker...si asa mai departe.
Croitoreasa , frizer sau cizmar,'ai bre ca e de porc ce naiba!!!
Nu ne putem deplasa catre frizerul preferat ca nu e "hair stylist"
Nu ne putem face un costum de haine la croitor fiindca nu e "creator de moda".
Nu mai avem unde face o pereche de pantofi pe comanda decat la "shoe maker"...
noi? noi ce dracului am devenit???
Croitoreasa , frizer sau cizmar,'ai bre ca e de porc ce naiba!!!
Nu ne putem deplasa catre frizerul preferat ca nu e "hair stylist"
Nu ne putem face un costum de haine la croitor fiindca nu e "creator de moda".
Nu mai avem unde face o pereche de pantofi pe comanda decat la "shoe maker"...
noi? noi ce dracului am devenit???
PA! TRON!!
Anii 91-92, furia pamantului retrocedat, plecam cu 5-6 oameni in "dacie" cu sape, tarnacoape, si alte obiceiuri populare...
Tata, (dumnezeu sa-l ierte) ma certa: mai baiete, rupi masina!
Eu: 'bar'nai, facem un borumb....
ce dreptate avea...
In acelasi timp incepe sa faca treptele magazinului.
Mama si eu(montat de ea, aveam 21 de ani , influentabil ce sa mai...) incepem sa-l tocam la cap, (asta-i mai trebuia!) : se poate asa ceva, noi nu suntem bisnitari, sa luam de colo sa vindem dincolo!
Se uita lung la mine, ofteaza si zice, mai, o sa fie vitrinele pline cu de toate si voi o sa stati cu nasu' lipit de geam-HA! noi?, (raspunsul meu si al mamei, noi? cu salariul de 6-7000 de lei?)
A murit. A murit zeul meu.
Acum, dupa 23 de ani ma uit la un monitor in fata caruia ma spovedesc...si dau dreptate lui.
Ai avut dreptate tata.
In sfarsit, voiam de fapt sa povestesc altceva...deschid primul magazin la 23 de ani , marfa multa, balamuc, coada...unul de la coada nervos ca nu mai ajungea sa cumpere ceea ce voia el zice: 'rrr'atzi ai dracului de privatizati!!".
Magazinul se numea "MICROMEGA".
Acum el are magazin alimentar si-mi cumpar in fiecare zi painea de la el, eu l-am inchis si l-am inchiriat....
Aveam pe atunci o vanzatoare mai fasneata(92-93), ma intalnesc in piatza cu ea , amandoi la coada la mezeluri proaspete, magazinul inchis, taman ce primeau marfa, patroana magazinului o vede prin vitrina si o invita: aaaaaa, doamna de la micromega! intrati, se poate?
Dau si eu sa intru: domlu' nu vedeti ca primim marfa?Ce dracu?
Mai zi ceva...
Tata, (dumnezeu sa-l ierte) ma certa: mai baiete, rupi masina!
Eu: 'bar'nai, facem un borumb....
ce dreptate avea...
In acelasi timp incepe sa faca treptele magazinului.
Mama si eu(montat de ea, aveam 21 de ani , influentabil ce sa mai...) incepem sa-l tocam la cap, (asta-i mai trebuia!) : se poate asa ceva, noi nu suntem bisnitari, sa luam de colo sa vindem dincolo!
Se uita lung la mine, ofteaza si zice, mai, o sa fie vitrinele pline cu de toate si voi o sa stati cu nasu' lipit de geam-HA! noi?, (raspunsul meu si al mamei, noi? cu salariul de 6-7000 de lei?)
A murit. A murit zeul meu.
Acum, dupa 23 de ani ma uit la un monitor in fata caruia ma spovedesc...si dau dreptate lui.
Ai avut dreptate tata.
In sfarsit, voiam de fapt sa povestesc altceva...deschid primul magazin la 23 de ani , marfa multa, balamuc, coada...unul de la coada nervos ca nu mai ajungea sa cumpere ceea ce voia el zice: 'rrr'atzi ai dracului de privatizati!!".
Magazinul se numea "MICROMEGA".
Acum el are magazin alimentar si-mi cumpar in fiecare zi painea de la el, eu l-am inchis si l-am inchiriat....
Aveam pe atunci o vanzatoare mai fasneata(92-93), ma intalnesc in piatza cu ea , amandoi la coada la mezeluri proaspete, magazinul inchis, taman ce primeau marfa, patroana magazinului o vede prin vitrina si o invita: aaaaaa, doamna de la micromega! intrati, se poate?
Dau si eu sa intru: domlu' nu vedeti ca primim marfa?Ce dracu?
Mai zi ceva...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
M-am lovit si eu de aceeasi prejudecata cand m-a parasit tatal meu in 1991: "Nu esti ca Alecu".
Nu, nu sunt, nu exista doi oameni identici, am decat mandria ca sunt fiul lui, ca poate seman putin cu el la gesturi sau figura.
Asta e poate blestemul nostru, acela de a fi trait in umbra unor oameni care si-au depasit timpurile si au castigat respectul unei intregi urbe chiar si mica precum Mizilul.
Am incercat din greu sa-l ajung din urma insa cu zi ce trece piedestalul lui e tot mai sus pentru mine...
Vali Enache, fiul lui "nea" Alecu Enache.